Povestea celor mai vechi paduri din Romania

Articol publicat de Echipa SmileFM la 2 decembrie 2019

Pe teritoriul României se află unele dintre cele mai vechi păduri de pe teritoriul Europei.

padure_74943700

În întreaga lume şi în România, în particular, subiectul pădurilor pare să atragă atenţia a tot mai mulţi oameni. În timp ce în alte regiuni de pe glob pădurile sunt afectate de incendii, în România pădurile sunt puse în pericol de defrişările ilegale şi de exploatarea nesustenabilă, situaţie în care cei care taie copacii ajunşi la maturitate nu mai plantează puieţi în locul acestora sau nu se îngrijesc de cei care apar în mod natural .

În folclorul tradiţional românesc, pădurile ocupă un loc important, reprezentând un loc de refugiu şi, de asemenea, un loc din care sunt extrase resurse necesare traiului de zi cu zi. Din fericire pentru strămoşii noştri şi pentru noi, pe teritoriul României se află unele dintre cele mai vechi păduri din Europa. Vă prezentăm mai jos povestea a trei dintre cele mai vechi păduri din România:

1. Pădurea Mociar

Această pădure de lângă localitatea Nădaşa, din judeţul Mureş, este, conform Romsilva, cea mai veche pădure de pe teritoriul României. Biologii care au studiat pădurea de-a lungul timpului au identificat câteva sute de stejari a căror viaţă se întinde pe mai bine de şase-şapte secole, care din fericire îşi găsesc sfârşitul din cauze naturale şi nu din cauza defrişărilor, legale sau nu.

Această pădure acoperă o suprafaţă de aproximativ 48 de hectare, se află la o altitudine de 400 de metri faţă de nivelul mării şi, conform hidrologilor, din această pădure izvorăşte râul Mureş.

  În anul 1932, pădurea Mociar a fost declarată rezervaţie naturală, scopul principal fiind protejarea stejarilor seculari din specia „Quercus robur”. Fauna acestei rezervaţii naturale cuprinde animale specifice pădurilor de foioase: căprioara, mistreţul, iepurele, vulpea şi diferite specii de păsări răpitoare. Pădurarii şi vizitatorii raportează faptul că pădurea este relativ bine protejată, riscul cel mai mare asupra florei fiind reprezentat de către turmele de oi care distrug plante din specii rare şi/sau protejate.

2. Pădurea Letea

Această pădure se află în judeţul Tulcea şi este cea mai veche rezervaţie naturală de pe terioriul României. În prezent este clasificată drept rezervaţie naturală strictă de către Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (IUCN). Pădurea este cunoscută  publicului larg datorită celor câteva mii de cai sălbatici care trăiesc în această rezervaţie.

Letea se întinde pe o suprafaţă de 5246,8 hectare, dintre care 2.825 reprezintă suprafeţe strict protejate şi care sunt studiate de către cercetători începând cu anul 1930. Această pădure a crescut pe fâşiile late dintre dunele de nisip, hasmacuri , flora acesteia fiind formată în principal din stejar de luncă, stejar brumăriu, plop alb, frasin de luncă şi tei alb. De asemena, trebuie menţionate şi plantele căţărătoare din această pădure: hameiul, viţa de vie sălbatică, curpenul de pădure şi liana grecească (Periploca graeca).

3. Pădurea de la Giumalău

Această pădure din nordul Carpaţilor Orientali ocupă o suprafaţă de 375 hectare, dintre care 165 de hectare sunt păduri virgine şi 210 păduri cvasivirgine. Este considerată cea mai mare pădure virgină de molid din zona temperată a Europei.

„În ciuda tăierilor ilegale scăpate de sub control, natura salbatică a României nu încetează să ne uimească. Mulţumită UNESCO, am aflat că Izvoarele Nerei ascund cea mai mare pădure virgină de fag din Uniunea Europeană. După ce am întrebat specialiştii am aflat că tot România adăposteşte şi cel mai vast molidi pur din întreaga zonă de climă temperată a Europei”, afirma în iulie 2017 naturalistul Gabriel Păun, potrivit Green Report.

Pădurea de la Giumalău a fost declarată rezervaţie naturală începând cu anul 1941, ca urmare a eforturilor depuse de către cercetătorii  vremii.  În prezent, această suprafaţă forestieră se află în administrarea ocolului silvic Pojorâta din cadrul Direcţiei Silvice Suceava.

Fauna acestei păduri include ursul brun, cerbul, jderul, pisica sălbatică, veveriţa, şoarecii de zăpadă, râsul, precum şi diferite specii de păsări: ciocănitoarea, forfecuţa, gaiţa de munte, uliul păsărar sau bufniţa.

În anii trecuţi, o serie de ONG-uri au făcut eforturi ca Guvernul României să recunoască unicitatea pădurii de la Giumalău şi să ia măsurile necesare pentru ca speciile de plante şi animale care se află acolo să se afle în afara oricărui pericol.