Sfat de Avocat: Cum se împart bunurile soților după divorț?

Partaj după divorț: cum se împart bunurile soților, care sunt regulile, opțiunile, costurile, etc. De la început, fac precizarea că explicațiile ce urmează trimit la situația soților căsătoriți sub regimul comunității legale de bunuri.

Adică regimul comun, cel mai des întâlnit. Care, de altfel, până în anul 2011 era și singurul posibil.

Mai exact, cel descris la art. 339 C.Civ.: „Bunurile dobândite în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmășie ale soților.”

Cum știți dacă regimul comunității legale este și regimul Dvs.?

Păi, nu-i complicat, dacă ați fi ales un altul ați fi știut, pentru că implică ceva declarații oficiale, obligatoriu un drum la notar și semnarea unei convenții matrimoniale.

Art. 329 C.Civ. Convenţia matrimonială: „Alegerea unui alt regim matrimonial decât cel al comunităţii legale se face prin încheierea unei convenţii matrimoniale.”

Ce înseamnă bunuri comune?

Bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei.

Art. 339 C.Civ.: „Bunurile dobândite în timpul regimului comunităţii legle de oricare dintre soţi sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmăşie ale soţilor.”

Ce înseamnă devălmășie?

Atunci când doi sunt proprietari, dar niciunul nu are o cotă-parte determinată, concretă.

Art. 667 C. Civ.: „Există proprietate în devălmăşie atunci când, prin efectul legii sau în temeiul unui act juridic, dreptul de proprietate aparţine concomitent mai multor persoane fără ca vreuna dintre acestea să fie titularul unei cote-părţi determinate din dreptul de proprietate asupra bunului sau bunurilor comune.”

Ce înseamnă cotă prezumată?

Că până la proba contrară se va considera că părțile au cote egale la dobândirea bunurilor.

50 – 50 %.

Se poate schimba această cotă?

Da, prezumția se poate răsturna dacă unul dintre soți dovedește că a avut venituri semnificativ mai mari în timpul căsătoriei.

Există bunuri dobândite în timpul căsătoriei și care nu sunt comune?

Da.  Cele enumerate la art. 340 C.  Civ.: „Nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecărui soţ:

a) bunurile dobândite prin moştenire legală, legat sau donaţie, cu excepţia cazului în care dispunătorul a prevăzut, în mod expres, că ele vor fi comune;

b) bunurile de uz personal;

c) bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintre soţi, dacă nu sunt elemente ale unui fond de comerţ care face parte din comunitatea de bunuri;

d) drepturile patrimoniale de proprietate intelectuală asupra creaţiilor sale şi asupra semnelor distinctive pe care le-a înregistrat;

e) bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompensă, manuscrisele ştiinţifice sau literare, schiţele şi proiectele artistice, proiectele de invenţii şi alte asemenea bunuri;

f) indemnizaţia de asigurare şi despăgubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soţi;

g) bunurile, sumele de bani sau orice valori care înlocuiesc un bun propriu, precum şi bunul dobândit în schimbul acestora;

h) fructele bunurilor proprii.”

Ce drepturi are un soț asupra bunurilor proprii ale celuilalt?

Niciunul.

Art. 342 C.Civ. Regimul juridic al bunurilor proprii: „Fiecare soţ poate folosi, administra şi dispune liber de bunurile sale proprii, în condiţiile legii.”

Salariul este bun comun? Dar pensia?

Da, sunt bunuri comune.

Art. 341 C.Civ.: „Veniturile din muncă, sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie în cadrul asigurărilor sociale şi altele asemenea, precum şi veniturile cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală sunt bunuri comune, indiferent de data dobândirii lor, însă numai în cazul în care creanţa privind încasarea lor devine scadentă în timpul comunităţii.”

Ce este partajul bunurilor comune?

Partajul este procedura prin care încetează coproprietatea și bunurile se împart.

Adică în urma unui proces sau a unei convenții notariale, coproprietarii hotărăsc cum se împart bunurile comune și fiecare devine proprietar exclusiv pe bucățica lui.

Mai există și varianta în care bunul nu se poate împărți fizic și atunci doar un coproprietar îl va primi, iar celălalt va primi o sultă (sumă de bani pentru partea lui).

Adică un apartament, de exemplu, nu este comod partajabil în natură, pentru că nu are două intrări, două bucătării, poate nici două băi; adică nu putem trage o linie în mijlocul lui și să îl împărțim.

Cum se împart concret bunurile într-un partaj după divorț?

Scrie tot în Codul Civil, la art. 676 Regulile privitoare la modul de împărţire:

„(1) Partajul bunurilor comune se va face în natură, proporţional cu cota-parte a fiecărui coproprietar.

(2) Dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri:

a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora;

b) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînţelegere, la licitaţie publică, în condiţiile legii, şi distribuirea preţului către coproprietari proporţional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei.”

Cine primește casa? De ce criterii se ține cont la partaj?

Sunt mai multe aspecte care se iau în calcul, și nu există un răspuns universal valabil.

Notă: am folosint termenul „casa”, dar îl puteți înlocui cu orice vi se potrivește: apartamentul, pământul, mașina, sau mai multe bunuri la un loc.

Art. 987 Criteriile partajului: „La formarea şi atribuirea loturilor, instanţa va ţine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii sau îmbunătăţiri cu acordul celorlalţi coproprietari sau altele asemenea.”

Aș mai exemplifica, pe lângă criteriile reținute de Codul civil, că mai pot avea relevanță și alte aspecte, cum ar fi: dacă unul dintre coproprietari are și o altă locuință, dacă doar unul dintre ei s-a ocupat de imobil, a plătit facturile, impozitele, etc.

Ce se întâmplă cu datoriile comune?

Art. 677 C.Civ. Datoriile născute în legătură cu bunul comun:

„(1) Oricare dintre coproprietari poate cere stingerea datoriilor născute în legătură cu coproprietatea şi care sunt scadente ori devin scadente în cursul anului în care are loc partajul.

(2) Suma necesară pentru stingerea acestor obligaţii va fi preluată, în lipsa unei stipulaţii contrare, din preţul vânzării bunului comun cu ocazia partajului şi va fi suportată de către coproprietari proporţional cu cota-parte a fiecăruia.”

Câte feluri de partaj există?

Două: voluntar, la notar, sau judiciar, în instanță.

Art. 670 C.Civ. Felurile partajului: ”Partajul poate fi făcut prin bună învoială, la notar, sau în instanță, prin hotărâre judecătorească, în condiţiile legii”

Partaj la notar

Dacă toată lumea se înțelege, partajul se poate face la notar. Simplu, rapid, elegant; știți cum, ușor, ca în reclamele de la tv!

Acte necesare pentru partajul notarial

Actele de proprietate ale bunurilor, actele de identitate și mai multe vă mai spune notarul, dacă mai este cazul să aduceți ceva.

Acte necesare pentru partaj în instanță

În principal, actele de proprietate ale bunurilor.

Dacă împărțiți imobile, este nevoie și de un certificat de atestare fiscală din care să reiasă valoarea de impozitare și un extras de carte funciară, eliberat de OCPI (se poate obține și online) pentru informare dacă imobilul este înscris în cartea funciară sau un certificat care să ateste că bunul nu este înscris în cartea funciară (art. 194 C.proc.Civ.)

Desigur, mai trebuie să atașați și toate înscrisurile pe care vreți să le folosiți ca probe.

În funcție de particularitățile situației Dvs., lista actelor necesare mai poate fi completată.

Cât costă partajul în instanță?

Mult. Este printre cele mai scumpe tipuri de proces. Concret:

• taxa judiciară de timbru de 3 sau 5%, după caz, din valoarea bunurilor de împărțit;
• onorariile experților evaluatori, dacă nu vă înțelegeți cu privire la valoarea bunurilor – un preț mediu pentru o expertiză este de 2.500 lei;
• onorariu de avocat.

Cine suportă cheltuielile de partaj?

În mod normal, reclamantul, cel care începe procesul. Adică el va plăti taxa de timbru și își va plăti avocatul.

În partaj, însă, cu privire la expertize, deseori, instanțele pun în vedere ambelor părți să avanseze bani pentru onorariile experților.

Și pârâtul poate plăti taxă de timbru dacă, de exemplu, formulează cerere reconvențională.

La final, partea care câștigă, primește banii cheltuiți înapoi?

Nu. În cazul partajului, cheltuielile se compensează.

Partajul profită ambelor părți, astfel, la sfârșitul procesului, judecătorul adună toate cheltuielile și face socoteala în așa fel ca din acel total fiecare coproprietar să suporte cheltuielile procesului într-un procent egal cu cota lui de coproprietar.

Am nevoie de avocat pentru partaj după divorț?

Eu nu îndemn oamenii să meargă la avocat pentru orice, dar pentru partaj vă spun sincer că vă cam trebuie unul.

 

 

sursa: avocatdrian.ro