Anul trecut, județul nostru a fost al cincilea pe țară la numărul de asistați sociali – în jur de 11.400, pe locul al doilea la suma lunară plătită în medie – cam 3.400.000 de lei și pe poziția a noua în privința valorii achitate per beneficiar – circa 305 lei.
Datele Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială arată că județul nostru s-a numărat anul trecut printre fruntași în ceea ce privește acordarea venitului minim garantat. Concret, la o populație estimată de 480.000 de locuitori, Vasluiul a fost al cincilea pe țară (după Dolj, Buzău, Bacău și Galați) la numărul de asistați sociali – în jur de 11.400, pe locul al doilea (după Dolj) la suma lunară plătită în medie – cam 3.400.000 de lei și pe poziția a noua în privința valorii achitate per beneficiar – circa 305 lei.
Și ne mai mirăm că, săptămânal, pe listele cu oferte ale Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) apar sute de joburi vacante și nimeni nu tânjește după ele!
Venitul minim garantat, o formă de încurajare a lenei
În Vaslui, o grămadă de mâini întinse așteaptă mila statului, în timp ce patronii se plâng că nu găsesc forță de muncă pentru afacerile lor. Se pare că unii sunt adepții unui principiu de viață extrem de nociv – cum s-ar zice în popor “decât un cozonac la soare, mai bine pâine uscată la umbră”. Așa că stau pe lista de pomeni publice și se mulțumesc cu ce pică: un venit minim garantat, un ajutor de încălzire, un pachet cu alimente gratuite, alocațiile copiilor etc.
Cei mai norocoși au poate și o rudă în străinătate, care le mai trimite un colet și câțiva euro obținuți din muncă, din cerșit, din furat, din ce-o da Domnul. Ce-i drept, se asigură pentru un trai de multe ori la limita sărăciei, dar marele avantaj este acela că nu trebuie să ridice un pai, nici să se obosească mergând la un job stabil. Nici când primăriile le cer să presteze muncă în folosul comunității nu prea se deranjează. Cu o scutire medicală primită pe un pachet de cafea se rezolvă treaba.
AJOFM Vaslui anunță săptămânal între 400-800 de locuri de muncă vacante din mai multe domenii, inclusiv din sectorul de stat. Instituția organizează burse ale locurilor de muncă, în care aduce la aceeași masă angajatori locali și potențiali salariați, însă tot mai mulți manageri susțin că le este tot mai greu să găsească ocupanți pentru angajările pe care și le-au propus.
“Ce-i drept, tinerii vor din prima posturi bine remunerate și noi le oferim, dar să-și îndeplinească norma. Am avut și câțiva angajați dintre cei care primeau ajutor social, dar n-au făcut față”, ne-a spus reprezentantul unei firme.
Problema este că statul român a introdus, de-a lungul anilor, diferite forme de ajutor pentru categoriile de asistați social, în bani, produse alimentare ori de alt gen. Acestea au ajuns să apese pe spinarea bugetului din ce în ce mai mult, reușind mai degrabă să încurajeze nemunca decât să ofere un sprijin sănătos, util pentru depășirea unei situații temporare și care să producă efecte nu doar… la nivel digestiv. Există zeci de tipuri de ajutoare, care totalizează 700 de milioane de lei anual și care sunt acordate unui număr de aproximativ șapte milioane de persoane la nivel național! Ce-i drept, majoritatea prestațiilor sociale se acordă familiilor care au copii. Asistații care ne interesează acum pe noi sunt cei care primesc bani sub forma venitului minim garantat.
De multe ori, lucrurile nu stau nici pe departe așa cum spune legea, iar mulți beneficiari ai milei statului sunt apți de muncă, sănătoși-tun, fără niciun motiv care ar putea să le justifice somnul prelungit de dimineață și cel de după-amiază. Un lucru de care toți cei care ne păstoresc ar trebui să țină cont este că nemunca nu trebuie încurajată prin acordarea, nemotivată și la infinit, a acestor ajutoare.
Trebuie să recunoaștem că sunt și comune din județ (Ștefan cel Mare, Fălciu, Pungești etc.) în care bărbați înalți ca brazii și cu palmele mai fine ca mătasea se plâng că primarii i-au lăsat fără ajutor social. Cât cinism, nu? “Vă doare la bască pe voi, domnilor edili, aveți salar’ și o grămadă de alte avantaje, e ușor să lăsați, printr-o trăsătură de condei, un suflet lovit de soartă și un stomăcel chinuit, fără o bucățică de de pâine. Fiarelor!”.
„Nu sunt interesată de un loc de muncă”
Prin urmare, ce ne facem cu feciorii, cu bărbățeii care se plâng că nu au ce pune pe masă, dar care semnează condica zi-lumină la cafenea sau la bodega din sat? Ce facem cu cei care, după ce închid ochii în fața unor oferte de joburi remunerate, refuză până și lucrul cu ziua în sat, pe motiv că e prost plătit și nu e mângâiat de bonusuri cum ar fi bani de țigări și de o bericică? Și tot ei pândesc primăriile la împărțit de pachete și alt gen de ajutoare care, în acest tablou, capătă forma unei pomeni, însă niciunul dintre ei n-ar căra, ferească Dumnezeu, un sac de cartofi și n-ar pune mâna pe o mătură.
Am întrebat odată un vasluian dacă, pentru hrana primită de la Cantina Socială, ar dori să dea puțin cu mătura prin zona Gării. Mare greșeală! Omul, la vreo 30 de ani, amărât, ce-i drept, însă în putere și fără semne vizibile de invaliditate, era să calce strâmb la ieșirea din cantina primăriei: “Da’ de ce să mătur, să măture ăia care-s plătiți!”.
Primăriile nu pot face mai mult decât să-i taie de la porție pe leneși, în cazul în care refuză să muncească în folosul comunității ori să-și caute un loc de muncă. Nici intrarea în legalitate prin înscrierea la AJOFM nu mai reprezintă o garanție a faptului că respectivul chiar își dorește să muncească. La ultima bursă a locurilor de muncă, s-a constatat că mulți dintre participanți doreau doar să fie declarați “incompatibili” cu joburile propuse. Totul a pornit când primarii mai multor comune (Ștefan cel Mare, Bălteni, Ferești, Tanacu, Văleni și Lipovăț) au decis să respecte cu strictețe Legea venitului minim garantat și au atenționat asistații sociali că, dacă nu vin la Bursă, nu mai primesc banii de la stat. Speriați din cale-afară, sute de persoane fără nicio calificare, inclusiv bătrâni și femei, s-au luptat în ploaie, chipurile pentru o slujbă.
„Nu sunt interesată de un loc de muncă. De la primărie mi-a spus să mă prezint la Vaslui și atât. Dacă nu vin la Bursă, îmi taie ajutorul social. Cei care am venit aici trebuie să ducem o adeverință, o înștiințare pentru un interviu, ceva, pentru a arăta că am fost prezenți. Uitați, eu am o foaie de la o firmă, unde spune că o să merg la un interviu. Cu banii de pe alocația copiilor și cei de pe ajutorul social ne descurcăm așa cum putem. Eu nu pot face naveta la Vaslui. Am copii mici. Prefer să mai muncesc cu ziua”, spunea Florentina Grapa, din Tanacu.
Cele câteva persoane care erau lăsate de jandarmi să intre în fiecare tură făceau înconjurul sălii și ieșeau pe o altă ușă, din cauză că pe ușile centrale nu se putea circula decât pe un singur sens. Reprezentanții angajatorilor erau siderați.
„Practic, nici nu știm de ce au venit aici. Mulți nu au muncit în viața lor. Fără nicio calificare, nu am cum să-i angajez”, a declarat patronul unei firme.
Desigur, ajutorul social vine să-i sprijine și pe cei apți de muncă, dar care, dintr-un motiv sau altul, nu-și pot găsi un post, însă acest lucru ar trebui să fie temporar. Scopul este, în principal, acela de a se asigura asistatului, pe o perioadă determinată, un mijloc de subzistență până la găsirea unui loc de muncă.
N-ar fi rău ca și parlamentarii vasluieni să analizeze cu atenție situația, cu atât mai mult cu cât, așa cum subliniam la început, județul nostru este în topul național al asistenței sociale.
Sursa: Obiectiv de Vaslui
Smile FM Romania Vaslui – Husi – Negresti – Barlad
