11 curiozități despre vise

Se considera ca  petrecem aproximativ o treime din viață dormind și ca o parte a activitatii cerebrale din timpul somnului,  visăm. Visele au preocupat permanent oamenii in general, dar si lumea stiintifica intrucat, fiind fiinte rationale, cautam permanet explicatii logice in perceptia lucrurilor care ni se intampla. De multe ori oamenii au cautat eposibile semnificatii pentru ca s-au visat dezbracati in locuri publice, urmariti, agresati fizic sau amenintati ori s-au confruntat cu monstri sau animale agresive. Desi conventional, recunoastem cu totii ca tot ceea ce se intampla in vis nu trebuie sa aiba o logica, explicatie sau ca ar reprezenta vreo premonitie, ci sunt rezultatul unor sinapse intamplatoare ce se petrec in urma activitatii creierului, nu putem sa ne abtinem sa nu ne lasam impresionati de vise cu impact emotional  mai puternic.

Din punct de vedere al activitatii cerebrale, somnul are loc în mai multe  cicluri, asa cum au fost identificate prin intermediul studiilor. Fiecare ciclu complet de somn durează aproximativ 90 până la 110 minute. Majoritatea viselor se întâmplă în timpul unei faze cunoscute sub numele de somn cu mișcarea rapidă a ochilor (REM). Prima perioadă de somn REM are loc de obicei la aproximativ 70 până la 90 de minute după ce adormim.

Întrucat principalul rol al somnului il reprezinta regenerarea organsimului, in prima faza creierul se asigura ca isi gestioneaza cel mai bine resursele imobilizand sistemul motor. De aceea, in această fază, este eliberat un aminoacid care are ca efect imobilizarea corpului, acest lucru avand si un rol protector: daca nu te poti misca sau deplasa cat timp nu esti constient, nici nu iti poti face rau sau accidenta. Nu numai la om, ci si la alte organisme si mamifere, aminoacidul cunoscut sub numele de glicină este eliberat din trunchiul cerebral la nivelul  neuronilor  motori, responsabili de conducerea impulsurilor spre exterior din creier sau măduva spinării. Eliberarea de glicină face ca organismul să devină semi-paralizat, permitand doar miscari limitate- cum ar fi scarpinatul, miscarea membrelor amortite, intoarcerea de pe o parte pe alta etc.

Primele cicluri de somn în fiecare noapte conțin perioade relativ scurte de REM și perioade lungi de somn profund. Pe măsură ce noaptea progresează, perioadele de somn REM cresc în lungime, în timp ce somnul profund scade.

Psihiatrii, imagistii si cercetătorii au diferite teorii despre relația dintre vis și somnul REM.  O serie de studii care se bazeaza pe tehnologiile exploratorii de tipul rezonantei magnetice  a sugerat că fenomenul de visare are loc atât în ​​timpul ciclului de somn REM, cât și în timpul somnului non-REM (NREM), dar că procese fiziologice diferite stau la baza generarii visării în fiecare etapă.

Visele care apar în aceste perioade pot diferi semnificativ atât în ​​ceea ce privește calitatea, cât și cantitatea și, probabil, pot rezulta din procese diferite.
Imaginile si vizualizarile par să fie mai frecvente după trezirea din somn REM, în comparație cu somnul NREM. Oamenii au raportat imagini  după 83% din trezirile REM, în comparație cu doar 34% după stadiul 2 de somn.

Citește mai mult: https://doc.ro/lifestyle/11-curiozitati-despre-vise