duminică, 13 septembrie , 2026

Un microunivers vechi de 30 de milioane de ani. Ce dezvăluie o viespe, o floare și o muscă prinse în chihlimbar?

O plantă și o viespe recent descoperite, dar și o larvă de muscă în curs de dezvoltare au fost găsite prinse în chihlimbar, ca dovadă a unui moment de ecologie preistorică.

Dacă imaginea unei insecte prinse în chihlimbar pare familiară, trebuie să-i mulțumești lui George Poinar, Jr., entomologul care a făcut această descoperire. Munca sa timpurie de extragere a ADN-ului insectelor din chihlimbarul dominican a inspirat direct premisa filmului „Jurassic Park”.

Ultimul său studiu documentează prima înregistrare fosilizată a genului de plante Plukenetia și prima înregistrare a genului de plante de pe insula Hispaniola din Caraibe. „Florile fosilizate ale acestei familii sunt destul de rare”, a spus Poinar. „Am putut găsi doar o fosilă cunoscută anterior, din depozitele sedimentare din Tennessee”, indică Science Alert. 

Faimosul chihlimbar dominican este o formă fosilizată de rășină din arborele dispărut Hymenaea protera, despre care oamenii de știință cred că a crescut cândva într-un ecosistem umed de pădure tropicală, în baza varietății formelor de viață din rășina îngropată.

Specii ascunse în chilimbar

Acest exemplar în particular a fost extras din lanțul muntos La Cordillera Septentrional. Există dezbateri cu privire la vârsta fosilelor de chihlimbar dominican, cu teorii contradictorii bazate pe microorganismele folosite pentru datarea specimenelor. Unii spun că prezența foraminiferelor (protiști unicelulari denumiți uneori „amebe blindate”) indică faptul că chihlimbarul s-a format cu aproximativ 20-15 milioane de ani în urmă.

Alții sugerează o perioadă de acum 45-30 de milioane de ani, bazată pe prezența cocoliților  (plăci de carbonat de calciu formate din fitoplancton unicelular numit cocolitofori).

Poinar observă că acest lucru este și mai complicat deoarece chihlimbarul a fost răsturnat și redepus în sediment turbulent care s-a solidificat ulterior în rocă. În plus, specimene similare de chihlimbar descoperite în Puerto Rico și Jamaica sunt datate în Oligocen (acum 33,9-23 milioane de ani) și, respectiv, Maastrichtian-Paleocen (acum 72,1-66 milioane de ani).

Se estimează că specimenul ar avea undeva la 30 de milioane de ani

Fosila dezvăluie nu numai o nouă specie de plante, ci și un întreg microcosmos ecologic, despre care Poinar crede că ar putea include polenizarea, caracterul de prădător și chiar parazitismul. Specimenele  moderne ai genului Euphorbia (rudele vii ale plantei fosilizate) sunt într-adevăr polenizați de viespi mici, așa că este posibil ca această viespe să fi jucat un rol ecologic similar.

Viespa fosilizată, Hambletonia dominicana, descoperită și numită de Poinar în 2020, este o viespe encirtidă, un grup de paraziți cunoscuți pentru că își depun urmașii cu ouăle sau larvele insectelor mai mici, care devin hrană pentru viespile tinere în curs de dezvoltare. Folosind imagini de înaltă rezoluție, Poinar a observat o larvă minusculă de Cecidomyiidae într-una dintre semințele în curs de dezvoltare ale florii și deteriorarea capsulei în care se găsea insecta.

Citește mai mult: https://www.descopera.ro/istorie/20131727-un-microunivers-vechi-de-30-de-milioane-de-ani-ce-dezvaluie-o-viespe-o-floare-si-o-musca-prinse-in-chihlimbar

Vezi si

Top 10 concepte și paradoxuri uimitoare din fizica cuantică

La scară microscopică, legile fizicii clasice formulate de Newton încetează să mai funcționeze. În lumea …