Un simplu apel telefonic, un mesaj sau o fereastră pop-up poate fi începutul unei fraude în care victimele ajung să-și piardă chiar și economiile de-o viață. Escrocheriile cu așa-numiții „hackeri-fantomă” se înmulțesc, iar infractorii folosesc tehnologia, inteligența artificială și serviciile bancare online pentru a-și face victimele să creadă că banii lor sunt în pericol.

Schema este bine pusă la punct și, de multe ori, implică mai multe persoane.
Totul poate începe cu o falsă alertă de securitate. Pe ecran apare un mesaj care spune că telefonul sau calculatorul a fost infectat cu un virus și că trebuie să suni urgent la un anumit număr.
La celălalt capăt al firului răspunde un presupus specialist în asistență tehnică. Acesta îi poate cere victimei să instaleze o aplicație sau un program pentru „verificarea și repararea” dispozitivului.
În realitate, programul îi poate oferi infractorului acces de la distanță la calculator sau telefon.
Apoi intră în scenă un alt escroc, care pretinde că este reprezentantul unei bănci. Victima este avertizată că cineva încearcă să-i spargă conturile și că trebuie să acționeze imediat pentru a-și proteja banii.
Escrocii pot folosi inclusiv numere de telefon falsificate, astfel încât apelul să pară că vine de la o bancă sau de la o instituție legitimă.
Victima este determinată să se autentifice în aplicația bancară pentru a-și „verifica” soldul. Numai că, dacă infractorul are deja acces de la distanță la dispozitiv, poate vedea informațiile introduse și poate obține date extrem de importante.
Urmează etapa finală.
O a treia persoană poate suna pretinzând că reprezintă poliția, o instituție guvernamentală sau o altă autoritate. Victimei i se spune că banii trebuie mutați urgent într-un cont „sigur”.
Numai că acel cont este controlat chiar de escroci.
În alte cazuri, oamenilor li se cere să transforme economiile în criptomonede sau lingouri de aur, pe motiv că astfel își vor proteja averea. Uneori, victimele sunt convinse să instaleze o altă aplicație, despre care li se spune că va facilita transferul banilor.
În realitate, aplicația poate oferi infractorilor acces direct la dispozitiv și, implicit, la conturile victimei.
Cum te poți proteja?
Regula este simplă: nu acționa niciodată sub presiunea unui apel sau mesaj neașteptat care îți spune că banii sunt în pericol.
Nu instala programe de acces la distanță la solicitarea unei persoane care te-a contactat din senin.
Nu comunica parole, coduri de autentificare, datele cardului sau alte informații bancare.
Dacă cineva îți spune că există o problemă cu contul tău, închide apelul și contactează banca folosind numărul oficial de pe card sau de pe site-ul instituției.
Și foarte important: nicio bancă, companie de tehnologie sau instituție guvernamentală legitimă nu îți va cere să-ți muți economiile într-un „cont sigur”, să cumperi aur sau să transformi banii în criptomonede pentru a-i proteja.
Există și o altă variantă de fraudă care se bazează pe aceeași metodă a panicii: „datoriile-fantomă”.
Escrocii se prezintă drept recuperatori de creanțe și susțin că victima are datorii restante, chiar dacă acestea nu există, au fost deja achitate sau au fost stinse legal. Pentru a părea credibili, infractorii folosesc amenințări, documente false și un limbaj juridic tot mai sofisticat.
Mai nou, inteligența artificială îi ajută pe escroci să creeze mesaje convingătoare, să adune informații despre potențialele victime și chiar să cloneze voci.
Astfel, un apel poate părea că vine de la un membru al familiei, de la poliție, de la bancă sau de la o altă instituție cunoscută.
Indiferent de variantă, mecanismul rămâne același: te sperie, te grăbesc și încearcă să te împiedice să verifici informația.
Așa că, atunci când auzi „contul tău este în pericol” sau „trebuie să plătești imediat”, nu intra în panică. Închide telefonul, verifică informația prin canale oficiale și nu transfera bani nimănui doar pentru că ți-a cerut-o la telefon.
Smile FM Romania Vaslui – Husi – Negresti – Barlad
Comments are closed.