Alunițele și riscul de melanom: ce trebuie să știm

Majoritatea alunițelor sunt leziuni benigne care nu pun probleme de sănătate, însă unele pot ascunde riscuri oncologice. Monitorizarea atentă a pielii și consulturile dermatologice periodice sunt esențiale pentru depistarea melanomului, una dintre cele mai agresive forme de cancer cutanat.

Alunițele, denumite medical nevi pigmentari, apar prin acumularea melanocitelor și pot fi plate sau ușor proeminente, cu aspect uniform sau variat. Ele se împart în congenitale, prezente de la naștere, și dobândite, apărute pe parcursul vieții. Cele comune au formă regulată și culoare uniformă, în timp ce cele atipice prezintă margini neregulate și variații de culoare, crescând riscul de melanom.

Factorii favorizanți includ genetica, expunerea la radiațiile ultraviolete, arsurile solare repetate, modificările hormonale și expunerea intensă la soare. Specialiștii recomandă regula ABCDE pentru autoexaminare: asimetrie, margini neregulate, culoare variabilă, diametru peste 6 mm și evoluție rapidă. Orice aluniță care sângerează, provoacă mâncărime sau durere trebuie evaluată imediat.

Diagnosticul se face prin consult dermatologic și dermatoscopie, iar harta dermatoscopică digitală realizată anual ajută la compararea leziunilor în timp. În caz de suspiciune, se recomandă excizia chirurgicală și examen histopatologic. Descoperit precoce, melanomul are o rată mare de vindecare.

Prevenția presupune limitarea expunerii la soare între orele 11 și 16, utilizarea zilnică a cremelor cu SPF 50, evitarea solarului, purtarea hainelor de protecție și autoexaminarea regulată a pielii. Consultul dermatologic periodic, ideal la șase luni, rămâne cea mai sigură metodă de depistare timpurie.