Campania anti bullying „Fii BUN, gândește BINE, dăruiește BUNĂTATE”, la start

Bulliying-ul în şcoli reprezintă o problemă relaţionată cu vârsta copiilor şi, până nu demult, adulţii (părinţi şi profesori) priveau această problemă cu o atitudine relaxată de tipul „aşa sunt copiii” sau „copiii sunt copii”. Tachinarea, poreclirea sunt comportamente circumscrise fenomenului de bullying care, de cele mai multe ori, trec neobservate, considerându-se că fac parte dintr-un aşa-numit obişnuit pedagogic de fiecare zi. În realitate, aceste forme uşoare reprezintă stadiile incipiente ale unor forme mult mai grave.bun

În școli, violența și bullying-ul sunt ceva obișnuit. Bullying-ul este o formă de violență cu nivel scăzut, însă cea mai răspândită  formă de violenţă şcolară în zilele noastre. Unii specialişti (Olweus,1991) consideră bullying-ul comportamentul sau atitudinea de „intimidare” în mod repetat şi intenţionat, ca modalitate de a câştiga putere asupra altei persoane. Dacă în trecut experienţele de bullying erau văzute  ca fiind forme disfuncţionale de joc între copii, astăzi bullying-ul se identifică cu precizie prin următoarele  trei criterii cheie:

1) prezența intenţionalității de a face rău

 2) repetitivitatea acțiunii în timp

3) existența unui dezechilibru între puterea reală și cea percepută

Programele de intervenţie în prevenirea bullyingului se pot baza pe patru principii-cheie. Aceste principii implică crearea, la nivelul şcolii, a unui mediu caracterizat prin:

(1) căldură, interes pozitiv şi implicarea adulţilor,

(2) stabilirea de limite ferme cu privire la comportamentul inacceptabil,

(3) aplicarea consecventă a unor sancţiuni non-punitive, non-fizice, pentru comportament inacceptabil sau de încălcare a regulilor,

 (4) oferirea, de către adulţii investiţi cu autoritate, a unor modele pozitive de comportament.

La nivel european, România se situează pe locul 3 în ceea ce privește bullying-ul în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat fenomenul, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). De asemenea, studiul ”Bullying-ul în rândul copiilor. Studiu sociologic la nivel național“ realizat de către Organizaţia Salvați Copiii, a scos în evidență o serie de date îngrijorătoare:

1 din 4 copii era umilit, în mod repetat la școală, în fața colegilor;

1 din 5 copii umilea, în mod repetat, un alt copil la școală;

în mod repetat, în școală, 3 din 10 copii erau excluși din grupul de colegi;

1 din 6 copii era bătut în mod repetat;

7 din 10 copii au fost martorii unei situații de bullying în mediul școlar.

Manifestările agresive de tip bullying ale elevilor atrag din ce în ce mai mult atenția, pentru că au valențe dezadaptative, atât pentru victimă, cât și pentru agresor. Gestionarea agresivității, managementul emoțiilor, dezvoltarea abilităților de comunicare, de cunoaștere și autocunoaștere se pot realiza deficitar, disfuncțional, dezvoltându-se tulburările de conduită, manifestările delincvente și, posibil, o ulterioară tulburare de personalitate antisocială. Toate acestea pot avea o strânsă legătura cu o insuficientă dezvoltare emoţională, care, căpătând valențe negative, poate duce la explozii emoţionale, comunicare deficitară, impulsuri agresive, comportamente dezadaptative, având ca rezultat slabe abilități de integrare în grup. Astfel, se impune în atenția unităților școlare includerea unor activități și programe variate care să îi ajute pe elevi să facă faţă provocărilor personale şi sociale ca o competență cheie și o condiție obligatorie pentru o viață împlinită ca adult. Implicarea sistematică și orientată pe copii, responsabilizarea elevilor, cadrelor didactice, dar şi a părinţilor se poate dovedi eficientă  împotriva bullying-ului.

O abordare pozitivă a prevenirii violenţei în şcoală este în contrast cu intervenţiile clasice. Abordarea pozitivă constă în creşterea siguranţei în şcoli, în dezvoltarea aspectelor emoţionale şi sociale (empatia şi respectul pentru ceilalţi, stima de sine, stabilirea unei conexiuni între elevi şi colegi, şcoală şi comunitate, comunicarea nonviolentă) care sunt incompatibile cu comportamentele antisociale. Dacă abordarea tradiţională era centrată pe problemă, pe găsirea vinovaţilor, cea pozitivă este preventivă, sistemică (presupune analiza tuturor factorilor care au generat comportamentele indezirabile), bazată pe soluţii şi pe asumarea responsabilităţii.

Scopul general al campaniei este de a reduce incidența și prevalența bullying-ului în rândul copiilor și tinerilor, inclusiv al copiilor cu dizabilități și al celor din medii defavorizate, prin activități de conștientizare a efectelor bullying-ului și prin strategii de intervenție la nivel individual și de grup/clasă/școală/familie, prin promovarea relaţiilor sociale pozitive între elevi.

Pentru cine este această campanie?

Activitățile acestei campanii reprezintă o resursă cheie pentru toți profesioniștii care lucrează cu copiii și tinerii, în mediul școlar: consilieri școlari, profesori, manageri ai instituțiilor de învățământ, care au rolul să gestioneze situațiile de bullying și de agresiune între copii și să asigure un mediu optim pentru dezvoltarea acestora.

Obiective specific

Conștientizarea amplorii fenomenului de bullying în mediul școlar, precum și a urmărilor negative pe care acesta le are asupra dezvoltării psihoemoționale a elevilor

Îmbunătățirea capacității de răspuns al școlilor, în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Vaslui, prin utilizarea unor strategii de prevenire și intervenție în diminuarea fenomenului de bullying, adaptate specificului fiecărei școli

Sensibilizarea tuturor actorilor educaționali cu privire la rolurile fiecăruia în prevenirea și stoparea fenomenului de bullying

Identificarea și aplicarea strategiilor noi și eficiente pentru intervenție antibullying

Durata campaniei

Etapa I

21 februarie – 22 aprilie 2022

Acțiuni principale ale campaniei

Acțiunea 1 – Săptămâna faptelor bune, sau a curajului de a ne implica

Acțiunea 2 – Săptămâna mesajelor pozitive, sau a emoțiilor

Acțiunea 3 – Săptămâna prieteniei

Acțiunea 4 – Săptămâna respectului, sau a recunoștinței, sau a empatiei, sau a toleranței

Etapa a II-a

Mai 2022 – mai 2023

Implementarea unui program de prevenire a bullying-ului, program ce va fi conceput și aplicat de fiecare unitate școlară din județ.

Sursa  : http://www.monitoruldevaslui.ro/2022/02/campania-anti-bullying-fii-bun-gandeste-bine-daruieste-bunatate-la-start/

Vezi si

Ce trebuie să faci dimineața pentru a avea o viață sănătoasă?

Dimineața este acea parte a zilei în care organismul parcă se mișcă ceva mai încet …