Lupta cu sărăcia,mii de copii sunt neşcolarizaţi şi subnutriţi

Tot mai mulţI oameni se luptă cu sărăcia. Aceasta este şi cauza pentru care mii de copii sunt neşcolarizaţi şi subnutriţi, nevoiţi să muncească pentru o porţie de mâncare. Cifrele sărăciei arată o realitate mai puţin demnă de laudă pentru cei care conduc judeţul Vaslui, de 20 de ani. Din cinci vasluieni, unul trăieşte în mizerie, iar un altul e la limita sărăciei. În termeni tehnici, sărăcia absoluta afectează între 27% şi 40% din populaţia judeţului.

saracie

 

 

Multe dintre familii din judeţul nostru trăiesc de pe-o zi pe alta din maximum 700-800 de lei lunar, pe care îi strâng din alocaţii şi diverse ajutoare sociale. Singura şansă pentru copii de a nu avea destinul părinţilor ar fi să meargă la şcoală. Dar educaţia este un lux în sărăcie.

Despre vacanţă nu poate fi vorba în cazul a mii de copii. Vara, aceştia lucrează cot la cot cu părinţii la câmp sau în gospodărie. Potrivit statisticilor, în judeţul Vaslui, la sate, unul din trei copii trăiește în sărăcie, iar 33%, adică de peste trei ori mai mulţi decât media europeană, nu știu ce înseamnă o vacanță, mânâncă rar carne şi nu au în casă căldură sau televizor.
La ţară oamenii îşi găsesc greu de lucru.

Mulţi însă s-au şi obişnuit să stea la mila statului şi spun că o leafă de 800 de lei pe lună şi o navetă de două ore zilnic nu merită efortul. Regiunile cele mai expuse sărăciei sunt: nord-est cu 33% din populaţie şi sud-est, 30%.
În Vaslui, sute de copii cu vârsta de până la trei ani nu au parte de hrană adecvată. Foarte mulţi sunt mai tot timpul flămânzi, pentru că părinţii îi hrănesc numai cu fasole, cartofi şi mămăligă, încă de la vârste fragede. Din cauza sărăciei, 202 micuţi din judeţ prezintă malnutriţie proteino-calorică, jumătate dintre cazuri fiind înregistrate numai în ultimele luni.

Acolo unde nu ucide, proasta alimentaţie lasă victime cu mari probleme fizice şi intelectuale. În mediul rural, unde sunt cei mai mulţi minori malnutriţi, oamenii spun că aceştia provin din familii cu un nivel de trai scăzut, iar părinţii sunt mari consumatori de alcool. Malnutriţia apare la copiii de vârste mici din cauza alimentaţiei deficitare şi afectează toate organele, provocând oprirea creşterii şi dezvoltării. Totodată, copiii cu malnutriţie, din cauza imunităţii scăzute, sunt mai vulnerabili în faţa bolilor de natură infecţioasă, au o dezvoltare neurologică întârziată, tulburări de memorie şi o slabă adaptabilitate la stres.

La limita subzistenţei

Ministerul Muncii a publicat o Strategie Naţională privind “Incluziunea Socială şi Reducerea Sărăciei”. Pe lângă măsurile propuse în document, statisticile făcute publice cu acest prilej arată o situaţie absolut deprimantă pentru un judeţ dintr-o ţară a Uniunii Europene. Cifrele sărăciei arată o realitate mai puţin demnă de laudă pentru cei care conduc judeţul Vaslui de 20 de ani. Din cinci vasluieni, unul traieşte în mizerie, iar un altul e la limita sărăciei. În termeni tehnici, sărăcia absoluta afectează între 27% şi 40% din populaţia judeţului Vaslui. Adică aceşti oameni nu îşi permit nici măcar un coş minim de consum cu o valoare de circa 300 de lei/persoană. În acest coş intră însă nu doar mâncarea, ci şi curentul, încălzirea, apa şi alte servicii. Pare o sumă infimă, însă mulţi dintre vasluieni nu dispun de ea lunar. Statistica devine şi mai dramatică atunci cand ne uităm la vasluienii expuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială.

Vezi si

Aproape 60% dintre cetățeni declară că vor vota în mod sigur la alegerile din 9 iunie

Alianța PSD-PNL este creditată cu 46,6% din intențiile de vot la alegerile europarlamentare, AUR cu …