Obiceiuri și superstiții de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

Sfinții Petru și Pavel sunt sărbătoriți în calendarul ortodox la data de 29 iunie. Această sărbătoare este marcată de credincioșii români prin oficierea Sfintei Liturghii în toate bisericile creștin ortodoxe, pomenirea celor adormiți care au purtat numele marilor sfinți și sărbătorirea zilei onomastice a celor care poartă numele de Petru sau Pavel.

Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt numiți și „căpeteniile apostolilor” și sunt considerați stâlpii neclintiți ai Bisericii lui Hristos. Ei au fost chemați de Hristos să slujească oamenilor și să fie slujitori și slujite tuturor. Ziua în care sunt sărbătoriți, 29 iunie, marchează miezul verii agrare și perioada secerișului. Cei doi apostoli sunt sărbătoriți împreună deoarece au murit în aceeași zi, în anul 67, în timpul prigoanei creștine declanșată de împăratul roman Nero.

Sfinții Petru și Pavel sunt considerați protectorii spirituali ai închisorilor, deoarece au fost în temniță din cauza mărturisirii lor despre Hristos. Ei sunt ocrotitorii celor lipsiți de libertate și sunt venerați de persoanele care au greșit față de Dumnezeu, asemenea lor. Petru s-a lepădat de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe creștini. Sfântul Apostol Pavel a fost numit „Apostolul Neamurilor” pentru că a vestit cel mai mult pe Hristos printre popoarele păgâne din acele timpuri.

În această zi, există numeroase obiceiuri, tradiții și superstiții legate de sărbătoarea Sfinților Petru și Pavel. Se spune că în această zi cucul și privighetorile nu mai cântă, iar Sânpetru pocnește din bici, iar scânteile care apar se transformă în licurici, care călăuzesc călătorii rătăciți. Se respectă tradiția Moșilor de Sânpetru, în care se sfințesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci și mere acrișoare, care apoi sunt împărțite oamenilor săraci. Există și obiceiul ca oamenii pistruiați să se spele pe față cu apă la miezul nopții, când cântă cocoșul, pentru a împiedica înmulțirea pistruiilor. Dacă tună și fulgeră în ziua Sfinților Apostoli, se spune că nucile și alunele vor fi viermănoase. De asemenea, se respectă sărbătoarea lupilor, în care nu se pun capcane și lupii nu sunt alungați cu focuri de armă, pentru a îmblânzi aceste animale sălbatice. În mediul rural, mamele pregătesc și oferă talismane pentru fiicele lor, pentru a le proteja de farmece și de iele. Femeile nu au voie să mănânce mere până în ziua praznicului, iar după această zi, tinerele fete au voie să mănânce mere, în timp ce vârstnicele din familie au dezlegare la mere abia la sărbătoarea Sfântului Ilie.

Conform tradițiilor populare, Sfinții Petru și Pavel stau în Lună, cu Sfântul Petru la dreapta și Sfântul Pavel la stânga. Sfântul Petru este considerat mâna dreaptă a lui Dumnezeu și guvernează peste ploaie și căldură, având puterea de a arunca grindina peste pământ.

În ziua praznicului Sfinților Petru și Pavel, sunt felicitați toți cei care poartă numele de Petre, Petru, Petrișor, Petruț, Petruș, Petrică, Pătru, Petronel, Pavel, Pavelică, Paveluță, Păvălaș, Paul, Paulică, Paulin, Petrache, Paula, Paulina, Pavelina, Petra, Petruța și Petronela.

Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt sărbătoriți cu mare încredere și respect în România, iar această sărbătoare aduce bucurie și binecuvântare în viața credincioșilor.