Scumpiri în lanț pentru vasluieni: energie, sănătate, rovinietă și tutun, toate mai scumpe din septembrie

Începând cu 1 septembrie 2024, locuitorii județului Vaslui, regiune cunoscută pentru cele mai mici salarii și pensii din țară, vor resimți un nou val de scumpiri care va afecta direct bugetele gospodăriilor. Majorările vizează domenii esențiale precum energie, sănătate, transport și consumul de tutun.

Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a aprobat o creștere de 24,1% a tarifelor de distribuție pentru cel mai mare operator de gaze din România. Aceasta vine după o serie de scumpiri succesive: 11% în 2022 și 52,2% în 2023. Facturile la gaze și electricitate vor fi mai mari, cu un impact accentuat asupra familiilor cu venituri reduse.

Tot din 1 septembrie, coasigurații la sănătate – soți, părinți sau alte persoane fără venituri – nu vor mai beneficia automat de servicii medicale gratuite. Aceștia vor fi obligați să se înscrie individual în sistemul de asigurări și să plătească o contribuție anuală de 2.220 lei, echivalentul a 185 lei lunar, calculată la 10% din șase salarii minime brute.

Pensionarii cu venituri peste 3.000 lei vor fi afectați de introducerea contribuției la sănătate (CASS), în cuantum de 10% aplicat sumei care depășește acest prag. Spre exemplu, pentru o pensie de 4.000 lei, se va plăti lunar o contribuție de 100 lei.

În paralel, prețul unui pachet de țigări va crește cu 40 de bani, ca urmare a majorării accizei la tutun de la 57 la 64 euro/mia de țigarete. Această măsură va afecta fumătorii din întreaga țară, dar cu precădere pe cei din zonele cu venituri mici.

De asemenea, rovinieta anuală pentru autoturisme va fi majorată de la 28 la 50 de euro, începând cu 1 septembrie 2025. Noile reglementări includ și creșterea amenzilor pentru circulația fără rovinietă valabilă, în funcție de categoria vehiculului.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, o gospodărie românească are, în medie, venituri lunare de 9.148 lei și cheltuieli de 7.667 lei, ceea ce înseamnă că peste 83% din venituri sunt direcționate către consum. România se află printre țările europene cu cea mai mare pondere a cheltuielilor pe alimente – peste 30%, comparativ cu sub 15% în Germania și sub 14% în Franța.

Noile măsuri fiscale și tarifare vin într-un context economic tensionat, cu presiuni crescute asupra populației vulnerabile din județele cu niveluri scăzute de trai.