ANAF nu mai știe câți români lucrează în videochat și nici cât aduce industria la buget. În 2023 erau estimate 400.000 de persoane

România este una dintre țările importante la nivel internațional în industria de videochat, însă statul nu poate spune în prezent câte persoane lucrează în acest domeniu și câți bani ajung la buget din veniturile obținute astfel. În urmă cu trei ani, fostul șef al ANAF vorbea despre aproximativ 400.000 de persoane și 5.000 de firme care activau în domeniu. Acum, instituția spune că nu poate furniza o cifră exactă.

Industria videochatului a crescut puternic în România în ultimii ani, însă lipsa unei încadrări distincte în legislația fiscală face dificilă identificarea exactă a persoanelor și firmelor care activează în acest sector.

Într-un răspuns transmis în septembrie 2026, ANAF a explicat că „videochat” nu este evidențiat distinct în clasificările oficiale ale ocupațiilor și activităților economice. În consecință, instituția spune că nu poate furniza date exacte privind numărul persoanelor care lucrează în acest domeniu și veniturile fiscalizate.

De la 400.000 de persoane, la „nu putem identifica exact”

În 2023, fostul președinte al ANAF, Lucian Heiuș, declara pentru Digi24 că în România existau aproximativ 5.000 de societăți care aveau ca obiect de activitate domenii asociate videochatului și estima la 400.000 numărul persoanelor care lucrează în această industrie.

La acel moment, Heiuș susținea că veniturile pot fi urmărite deoarece platformele importante încheie contracte cu firmele din România, iar banii ajung prin sistemul bancar.

Trei ani mai târziu, ANAF oferă însă o explicație diferită privind posibilitatea de a identifica această industrie.

„În clasificarea ocupațiilor din România (COR) și clasificarea activităților din economia națională (CAEN) nu este evidențiat distinct și explicit domeniul de tip «videochat»”, precizează instituția.

ANAF mai arată că, în cazul persoanelor fizice, nici Declarația unică nu are o categorie distinctă pentru veniturile obținute din această activitate.

„Astfel, suntem în imposibilitatea furnizării informațiilor din segmentul economic menționat”, se arată în răspunsul transmis publicației.

ANAF a descoperit sute de persoane cu venituri nedeclarate

Lipsa unei statistici exacte nu înseamnă că autoritățile fiscale nu fac verificări.

În 2025, inspectorii Antifraudă anunțau că au identificat cel puțin 500 de persoane care activau în sectorul videochatului și care ar fi obținut venituri nedeclarate de milioane de lei.

Recuperarea banilor este însă complicată în anumite cazuri, mai ales atunci când veniturile sunt obținute prin intermediul unor platforme și entități înregistrate în afara României.

Astfel, datele disponibile public indică existența unei activități economice semnificative, dar nu permit în prezent stabilirea cu exactitate a dimensiunii întregii industrii sau a contribuției sale totale la bugetul de stat.

Industria, într-o zonă legislativă neclară

O altă problemă este reprezentată de lipsa unei încadrări legislative explicite a activității de videochat.

În practică, firmele care activează în domeniu folosesc diverse coduri CAEN, în funcție de activitatea economică declarată. Printre acestea se regăsesc coduri precum 9609 – Alte activități de servicii personale n.c.a., dar și coduri din zona activităților web și IT.

Această situație alimentează însă dezbaterea privind modul în care autoritățile interpretează și controlează activitatea.

O asociație a ajuns în instanță cu MAI

Disputa privind statutul juridic al anumitor activități din industria pentru adulți a ajuns și în instanță.

Asociația A.D.U.L.T. a anunțat că a acționat în judecată Ministerul Afacerilor Interne după ce a solicitat clarificări privind legalitatea activităților de masaj erotic și videochat pentru adulți, în situațiile în care acestea exclud raporturile sexuale, sexul oral și sexul anal.

Potrivit asociației, MAI a refuzat să ofere un răspuns, motivând că solicitarea nu ar reprezenta o informație de interes public.

Procesul urmează să stabilească dacă autoritățile sunt obligate să clarifice modul în care interpretează și aplică legislația în cazul acestor activități.

O industrie mare, dar fără o statistică oficială

În lipsa unei categorii distincte în sistemele fiscale și în clasificările oficiale, România nu are în prezent o statistică oficială actualizată privind numărul persoanelor care lucrează în videochat și nici privind valoarea totală a veniturilor generate de această industrie.

Astfel, estimarea de 400.000 de persoane și 5.000 de firme, prezentată în 2023 de fostul șef al ANAF, rămâne una dintre cele mai importante cifre făcute public de autorități, în timp ce instituția fiscală spune în 2026 că nu poate identifica exact dimensiunea actuală a sectorului.

Problema ridică și o chestiune fiscală: fără o evidență distinctă a activității, statului îi este mai dificil să determine cât produce industria, cât este declarat și cât ajunge efectiv sub forma taxelor și contribuțiilor la buget.