UE pregătește reguli mai dure pentru viitorii membri: drepturile de vot ar putea fi suspendate până la 15 ani după aderare

Comisia Europeană propune un nou mecanism prin care viitoarele state membre care încalcă grav statul de drept ar putea pierde temporar accesul la fonduri europene și chiar drepturile de vot în instituțiile UE. Procedura ar putea fi aplicată în primii 15 ani de la aderare, iar măsura vine după lecțiile desprinse din cazul Ungariei conduse de Viktor Orbán.

Comisia Europeană a prezentat marți un amplu pachet de propuneri privind viitoarea extindere a Uniunii Europene, care include noi „măsuri de protecție” pentru prevenirea derapajelor democratice după aderarea unui stat.

Potrivit propunerii, în cazul unor încălcări grave ale statului de drept, valorilor europene sau principiului cooperării loiale, unui nou stat membru i-ar putea fi suspendate anumite drepturi, inclusiv dreptul de vot, iar finanțările europene ar putea fi reduse sau suspendate.

Mecanismul ar putea fi folosit în primii 15 ani de la aderarea unei țări la UE. Sancțiunile ar urma să fie proporționale cu gravitatea încălcărilor, suspendarea drepturilor de vot fiind rezervată celor mai serioase situații.

Comisia vrea să evite „noi Viktor Orbán”

Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a indicat explicit experiența Ungariei drept unul dintre motivele pentru care Bruxelles-ul dorește consolidarea mecanismelor de protecție.

„Am fost criticată dur când am spus pentru prima dată că nu vreau să văd noi cai troieni în Uniunea Europeană. Era înainte de alegerile din Ungaria. Astăzi pot spune: fără alți Viktor Orbán”, a declarat Kos.

Comisia consideră că procedura prevăzută în prezent de Articolul 7 din Tratatul UE, care permite suspendarea anumitor drepturi ale unui stat membru în cazul încălcării valorilor Uniunii, este prea greoaie și nu oferă întotdeauna un răspuns suficient de rapid.

Noul mecanism ar urma să completeze Articolul 7 și să poată fi declanșat de Comisia Europeană sau de mai multe state membre. Decizia finală ar urma să fie luată de Consiliu, însă propunerea nu stabilește încă mecanismul exact de vot.

Unul dintre exemplele invocate de Comisie este poziția Ungariei în dosarul Ucrainei. Budapesta a susținut acordarea statutului de țară candidată, dar ulterior a blocat anumite etape ale procesului de integrare.

Noile state membre nu ar putea folosi veto-ul pentru dispute bilaterale

Bruxelles-ul dorește ca viitoarele tratate de aderare să conțină și o prevedere prin care noile state membre să se angajeze să nu folosească regula unanimității în politica de extindere pentru a rezolva dispute bilaterale.

Comisia are în vedere situații precum cea dintre Bulgaria și Macedonia de Nord, în care diferendele dintre cele două țări au influențat procesul de aderare al Skopje la Uniunea Europeană.

Țările candidate ar putea primi beneficii înainte de aderare

Pachetul propus de Comisie nu se referă doar la sancțiuni. Bruxelles-ul susține și o integrare treptată a țărilor candidate, astfel încât acestea să poată beneficia de anumite avantaje ale apartenenței la UE înainte de aderarea propriu-zisă.

Printre domeniile vizate se numără:

• participarea la programe europene precum Erasmus+ și Horizon Europe;

• integrarea treptată în piața unică;

• proiecte de conectivitate;

• securitatea energetică și a lanțurilor de aprovizionare;

• sprijin din partea unor agenții europene, inclusiv Frontex;

• participarea ca observator la anumite grupuri de experți și organisme europene.

Pentru țările care se aliniază în domenii strategice și respectă criteriile privind statul de drept, Comisia propune o formă „consolidată” de integrare.

„Nu este un substitut pentru aderarea deplină. Este doar o modalitate de a permite țărilor care obțin rezultate bune să se integreze mai devreme”, a explicat Marta Kos.

Țările candidate vor fi „testate” înainte de aderare

Comisia vrea, de asemenea, să extindă evaluările privind statul de drept la mai multe țări candidate și să formuleze recomandări mai precise privind reformele democratice.

Înainte de aderare, statele candidate ar urma să fie evaluate și în ceea ce privește capacitatea de a aplica efectiv legislația europeană. Testele ar putea viza domenii precum controlul frontierelor, piața unică, siguranța alimentară, transporturile și gestionarea fondurilor europene.

Vor fi urmărite inclusiv procedurile de achiziții publice, independența auditurilor și capacitatea autorităților de a combate frauda.

În cazurile grave, problemele identificate înainte de aderare ar putea duce chiar la amânarea aderării.

Comisia intenționează să includă noile măsuri de protecție în poziția UE privind ultimul capitol de negociere cu Muntenegru, în cadrul etapelor preconizate pentru începutul lunii noiembrie.

Propunerile privind reformele interne și unele dintre noile mecanisme vor trebui însă să fie analizate și aprobate de statele membre.