Cum a intrat procurorul Şelaru în cârdăşie cu un spărgător de case: Influenţă pentru hoţ

Procurorul Vasile Şelaru este acuzat a primit 8.000 de lei de la un hoţ care în urmă cu doi ani a făcut ravagii în comunele de pe Valea Prutului, furând tot ce-i pica la mână. Ionel Lăcătuşu fusese condamnat la patru ani de închisoare de Judecătoria Huşi, iar Şelaru i-a promis că îi poate obţine o pedeapsă cu suspendare la recurs. Un alt caz de trafic de influenţă se referă la avizarea unei firme de pază, care este controlată de nora naşei de botez a procurorului, iar cea de-a treia acuzaţie vizează o intervenţie pentru fiul omului de afaceri bârlădean Octavian Solomon, arestat la domiciliu într-un dosar de ultraj contra bunelor moravuri. Cu o zi înainte a fi reţinut de DNA, Şelaru a încercat să «cumpere» un martor cu 1.000 de lei.

Detalii incendiare ies la iveală în dosarul în care procurorul Vasile Şelaru, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, a fost arestat pentru trafic de influenţă. Ancheta a fost declanşată „din oficiu”, însă surse judiciare spun că Vasile Şelaru se afla de mai multă vreme în vizorul serviciilor de informaţii, tocmai din cauza “combinaţiilor” în care intrase în ultimii ani.
Deşi, oficial, îşi desfăşura activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, Şelaru se ocupa, prin intermediari, şi de tranzacţii cu maşini aduse din străinătate şi vândute la suprapreţ în oraş, deţinea un magazin în apropierea Inspectoratului de Poliţie al Judeţului, dar şi terenuri agricole (la Murgeni şi în comuna Mihai Eminescu, judeţul Botoşani) date în arendă. Produsele obţinute în urma arendării le vindea prin intermediul posturilor de poliţie din mediul rural sau chiar la sediul instituţiei la care lucrează!
Potrivit DNA, la sfârşitul anului 2013, procurorul Vasile Şelaru a solicitat de la un infractor cu state vechi din satul Pogăneşti, comuna Stănileşti, 130.000 de lei cu titlu de împrumut. Cel în cauză, Ionel Lăcătuşu (43 de ani), era cercetat într-un dosar de furt calificat aflat pe rolul Judecătoriei Huşi, fiind acuzat de săvârşirea a nu mai puţin de nouă furturi de la societăţi şi din locuinţe, de pe raza mai multor comune de pe Valea Prutului. În imobilele vizate, smulgea sistemele de alarmă, după care fura tot ce îi pica la mână: electrocasnice, electronice, scule, haine, chiar şi jucării.
Şelaru a primit banii ceruţi de la fratele lui Ionel Lăcătuşu, Vasile, fără a stabili un termen de restituire. La câteva săptămâni, a restituit 5.000 de lei, diferenţa de 8.000 de lei fiind păstrată de procuror pentru „demersuri în sensul soluţionării favorabile a cererii de recurs”. Pentru cele nouă furturi comise, cu un prejudiciu de 60.000 de lei, Ionel Lăcătuşu a fost condamnat, în octombrie anul trecut, de Judecătoria Huşi la patru ani şi jumătate de închisoare. Infractorul a atacat sentinţa cu recurs, dosarul aflându-se pe rolul Curţii de Apel Iaşi în momentul tratativelor purtate cu procurorul Şelaru.

Bani negri pentru pentru simpozionul procurorilor

Cel de-al doilea act material reţinut în sarcina lui Vasile Şelaru vizează influenţa pe care acesta s-a lăudat că ar avea-o asupra unui ofiţer al Serviciului de Ordine Publică din cadrul IPJ Vaslui, în vederea facilitării obţinerii unui aviz pentru şoferul unei firme de pază controlate de nora naşei de botez a procurorului, Elena Sandu. DNA susţine că Şelaru a primit de la aceasta 700 de lei, bani pe care i-a folosit pentru a participa la un simpozion al procurorilor criminalişti, desfăşurat în luna mai acestui an, la Cheilea Grădiştei, judeţul Braşov. Surse judiciare au menţionat că de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui Şelaru a primit 300 de lei, în condiţiile în care participarea la reuniune costa 1.000 de lei.
Procurorul Şelaru a recunoscut că a stat de vorbă cu poliţistul care se ocupa de avizare, însă doar pentru a clarifica nişte chestiuni legislative şi nu pentru a-l influenţa în vreun fel. Nu aceeaşi interpretare au avut-o şi procurorii…

Coincidenţă bizară

Cea de-a treia acuzaţie de trafic de influenţă reţinută în sarcina lui Vasile Şelaru vizează o intervenţie pe lângă un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad. La mijlocul lunii mai, fiul omului de afaceri Octavian Solomon, Andrei, a fost implicat, alături de alţi tineri, într-un scandal la o terasă din municipiul Bârlad. Incidentul a survenit la o lună după ce aceeaşi beizadea snopise în bătaie un tânăr în centrul oraşului. Pe 29 mai, aflând că fiul său urmează să fie reţinut, Solomon l-a contactat printr-un intermediar pe Şelaru, promiţându-i un sejur pe litoral dacă va interveni pe lângă procurorul care îl cerceta pe fiul său, pentru a-l scăpa de arest.
Pe 30 mai, chiar în ziua în care Andrei Solomon era reţinut pentru 24 de ore, Vasile Şelaru s-a deplasat la sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad pentru a-i creea lui Solomon convingerea că are o influenţă reală asupra procurorului de caz. Coincidenţă bizară, a doua zi, beizadeaua avea să fie pusă în libertate, judecătorii dispunând arestarea la domiciliu. Potrivit procurorilor DNA, pe 26 iulie, magistratul vasluian, suspectând că este filmat de unul dintre martorii la dosar, “a oferit din bani proprii suma de 1.000 de lei pentru a-i cumpăra astfel tăcerea şi a-i adormi vigilenţa privitoare promisiunile de traficare a influenţei sale”.

Motivarea arestării

Procurorul de caz, Origel Cotoi, de la DNA Iaşi, a menţionat în referatul prin care a propus arestarea preventivă că Vasile Şelaru ar fi comis fapte de o “periculozitate crescută”: “Inculpatul, în calitatea pe care o deţine, de persoană obligată să vegheze la respectarea şi aplicarea legii, a comis faptele prevăzute de legea penală (în forma concursului, dând dovadă de perseverenţa infracţională) folosindu-se tocmai de această calitate. Starea de pericol pentru ordinea publică, în cazul său, presupune o rezonanţă socială a unei fapte grave atât în rândul colectivităţii locale asupra careia şi-a exercitat influenţa negativă, cât şi la nivelul întregii ordini sociale, impunându-se o reacţie promptă şi eficientă a organelor judiciare”.
Procurorul ieşean adaugă că “ori de câte ori există suspiciunea rezonabilă că un agent al statului lasă impresia că poate oferi ajutor infractorilor, sprijinindu-i în activităţile lor, luarea de îndată a celei mai severe măsuri preventive se justifică, fiind o necesitate. Măsurile luate împotriva persoanelor care sunt acuzate şi faţă de care există probe că au comis infracţiuni de corupţie trebuie să reflecte nu doar din punct de vedere penal măsura/sancţiunea, dar trebuie să reflecte şi mesajul social transmis prin intermediul sistemului judiciar. Circumstanţele personale ale inculpatului, în mod evident favorabile (lipsa antecedentelor penale, studiile superioare), nu pot fi evaluate sub aspectul măsurilor preventive decât în contextul gravităţii concrete a faptelor şi scopului urmărit prin luarea unei astfel de măsuri. De altfel, tocmai profitând de cunoştinţele dobândite în cursul exercitării atribuţiilor de serviciu, inculpatul a înţeles să obţină foloase necuvenite de la persoanele cărora le crea impresia că poate să influenţeze deciziile judiciare luate de colegii săi magistraţi, care astfel sunt decredibilizaţi, inoculându-se ideea că se poate interveni în luarea procesului decizional de către persoane care au interese ilicite”.

SURSA: OBIECTIV.RO