duminică, 24 octombrie , 2021

Cum și când se va lega Vasluiul de „civilizație”

„Autostradă” a devenit, în ultimele decenii, una dintre expresiile cel mai des folosite de români. „Autostradă” înseamnă infrastructură, investiții, creșterea nivelului de trai, dezvoltare economică și, indirect, acces la civilizație. Aflată în afara „marilor coridoare” Nord-Sud și Est-Vest din UE, zona Moldovei a fost neglijată încă din faza de proiectare a acestor autostrăzi în România. Județul Vaslui cu atât mai mult, astfel încât discuția despre autostrăzi nici nu ne privește. Pe harta „civilizației” avem doar un drum, Tișița – Albița, aflat doar în faza studiului de fezabilitate. Bârlădeanul Adrian Covăsnianu, vicepreședinte al Asociației „Moldova Vrea Autostradă” și, până de curând secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a „desenat” o hartă la zi a stadiului autostrăzilor din Moldova și, deci, a accesului Vasluiului la civilizație.

După ultima ședință tehnică de la Compania de Autostrăzi în care s-au discutat proiectele de infrastructură mare din Moldova, care a avut loc luni, 4 octombrie 2021, și la care au participat reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrasctructurii Rutiere, proiectanții, membri ai societății civile și politicieni, bârlădeanul Adrian Covăsnianu a făcut o hartă a trasat o hartă la zi a stradiului în care se află proiectele de autostrăzi din zona Moldovei.

Vicepreședinte al Asociației „Moldova vrea Autostradă”, numit secretar de stat în Ministerul Transportului de USR tocmai datorită acestei calități, Covăsnianu a fost demis de curând de pe poziția sa „oficială”, dar continuă să militeze pentru autostrăzi în Moldova ca parte a societății civile.

Pe această hartă a „civilizației” (termenul cu care au ajuns să asocieze românii noțiune de „autostradă”) județul Vaslui nici nu apare, dar apare doar dacă ne gândim că un drum expres sau de mare viteză va lega județul nostru de o autostradă. Dar și în această privință lucrurile sunt foarte problematice.

Un singur drum va putea face asta, și anume Drumul Expres Tișița – Albița (160 km), care însă este doar în faza realizării Studiului de Fezabilitate. „Un proiect ce nu s-a bucurat de atenția și mediatizarea altor proiecte similare”, spune Covăsnianu.
„Pentru corecta informare a publicului în Moldova (Apuseană) avem : a) 2 coridoare TEN-T principale (Ungheni – Iași – Tg. Neamț – Tg. Mureș – Sebeș + Ploiești – Focșani – Bacău – Suceava – Siret) + b) 2 coridoare TEN-T secundare (Brașov – Bacău – Sibiu + Focșani – Tișița – Bârlad – Huși – Albița). Prin urmare Tișița – Albița are aceleași „ingrediente” de eligibilitate pentru finanțare europeană precum Brașov-Bacău sau Ploiești – Brașov”, explică fostul secretar de stat.
„Cu toate acestea orice proiect de infrastructură majoră ce ar traversa județul Vaslui a fost ignorat, a avut o susținere politică locală discontinuă și s-a derulat dintr-o inerție contractuală. Cu toate acestea am ținut să mențin acest proiect vital pentru Vaslui pe o linie de plutire în calitate de Secretat de Stat și persoană ce înțelege doleanțele și necesitățile județului Vaslui”, spune Covăsnianu.
„Timp de 8 luni de zile în calitate de Secretar de Stat cu suport MT/CNAIR și implicit al proiectantului am găsit un compromis prin implementarea acestui proiect într-o manieră sectorizată pentru a maturiza acest proiect și dintr-o perspectivă de eficiență economică. Când am părăsit MT DX (Drum Expres) Tișița – Bârlad – Albița era preconizat/sectorizat spre implementare sub următoarea formă: a) Drum Expres pe relația Tișița-Bârlad Sud, b) Drum Expres pe termen mediu pe relația Bârlad Nord-Crasna, c) TransRegio pe Crasna-Huși-Albița. Conform informațiilor prezentate de CNAIR, proiectantului i s-a recomandat analiza întregului drum de la Tișița către cea mai mare vamă din estul României doar la un profil de drum TransRegio (un fel de drum național mai modern). Prin urmare proiectantul va analiza și această variantă a „drumului de mare viteză” la profil de drum transregio. Ulterior ambele variante drum TransRegio versus drum Expres vor fi analizate în cadrul structurilor de specialitate din MT”, spune Covăsnianu.
Supranumit „autostrada vasluienilor”, Drumul Tișița – Albița ar urma să lege Albița, cea mai importantă vamă de la granița de est a țării noastre de mult mai celebra „Autostradă a Moldovei”, A7, care traversează partea de Vest a regiunii Moldova pornind de la Ploiești, prin Buzău, Focșani, Bacău, Pașcani, Suceava și până în orașul Siret de la granița de Nord. Dar și în privința A7 lucrurile stau destul de rău, după cum explică același Adrian Covăsnianu, întrucât, din întreaga A7 doar un singur tronson e finalizat (16 km Centura Bacău), iar un altul de la Ploiești (Dumbrava) la Buzău e scos la licitație – restul tronsoanelor sunt cu proiectarea în întârziere.

Totuși, bârlădenau Adrian Covăsnianu este încrezător, finalizându-și analiza asupra autostrăzilor din Moldova într-o notă optimistă: „Ca o concluzie generală, chiar dacă situația se prezintă destul de rău, consider că prin intermediul unui management riguros, al unei celule de criză dedicate la nivel de CNAIR/MT pentru proiectele Moldovei/incluse in PNRR, se poate accelera si se pot recupera întârzierile. Să sperăm că infrastructura de transport din partea de est a României va cunoaște un suport și o susținere adecvate pe termen scurt, mediu și lung!”, spune Adrian Covăsnianu.

Sursa : http://www.monitoruldevaslui.ro/2021/10/cum-si-cand-se-va-lega-vasluiul-de-civilizatie/

Vezi si

Google Photos va afișa colajele Memories și în interfața pentru desktop

Luând forma unor colaje de poze și animații mai mult sau mai puțin reușite, amintirile …