„Imunitate bugetară”: Judecătorii CCR își încasează bonusurile de 180.000 lei, în timp ce Guvernul taie indemnizațiile bugetarilor

Într-un moment de tensiune economică și austeritate fiscală, când Guvernul României a impus măsuri drastice pentru reducerea cheltuielilor din sistemul bugetar, Curtea Constituțională se distinge printr-o excepție notabilă: trei dintre judecătorii instituției urmează să încaseze câte o indemnizație de aproximativ 180.000 de lei fiecare, la încetarea mandatului.

 

Este vorba despre Marian Enache, actualul președinte al CCR, Livia Stanciu, fost ministru al Justiției și președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, și Attila Varga, fost deputat UDMR. Cei trei finalizează în iulie 2025 cele nouă mandate constituționale, iar legea le garantează o compensație echivalentă cu salariul net pe o perioadă de șase luni.

Acest drept este prevăzut în Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR, care instituie o categorie aparte de compensație, neidentificată ca „ajutor” sau „indemnizație” în sensul restricțiilor bugetare impuse recent. De aici apare controversa: deși Ordonanța de Urgență 156/2024 – supranumită „ordonanța trenuleț” – interzice în mod explicit plățile compensatorii la ieșirea din sistem pentru toate categoriile de bugetari, Curtea Constituțională invocă autonomia sa juridică și caracterul specific al prevederilor care reglementează statutul judecătorilor săi.

Potrivit specialiștilor în drept public, textul ordonanței nu face referire explicită la excepția Curții, ceea ce permite acordarea acestor sume într-o „zonă gri” a legalității. „Formal, nu e ilegal. Dar, în contextul în care mii de funcționari nu mai beneficiază de niciun fel de bonificații, este profund imoral”, a declarat, sub protecția anonimatului, un jurist citat de G4Media.

Cazul vine într-un moment sensibil: Guvernul Ciolacu încearcă să reducă deficitul bugetar și să respecte condițiile impuse prin PNRR, ceea ce a dus la anularea unor sporuri, prime și drepturi salariale în tot aparatul public. În același timp, judecătorii CCR – al căror rol este tocmai acela de a veghea asupra constituționalității legilor – par să beneficieze de o „zonă de protecție financiară” fără echivalent în administrația publică.

Reacțiile nu s-au lăsat așteptate. În spațiul public, mulți consideră că această practică decredibilizează misiunea morală a Curții și amplifică ruptura dintre elitele instituționale și cetățenii care suportă din plin rigorile politicilor de austeritate. În plus, lipsa unei poziții clare din partea ministrului Justiției alimentează suspiciunile privind o complicitate tacită între executiv și instituțiile de forță ale statului.

Până la această oră, niciunul dintre cei trei judecători CCR vizați de indemnizațiile controversate nu a oferit o reacție detaliată la solicitările presei. În schimb, jurnaliștii i-au confruntat la ieșirea din sediul Curții, însă declarațiile au fost evazive. „Sunt lucruri stabilite prin lege. Totul e în regulă”, a spus scurt unul dintre magistrați.

Într-un stat în care legea tinde să devină relativă în funcție de statutul instituției, decizia CCR ridică un semnal de alarmă nu doar despre inechitatea sistemului public, ci și despre limitele morale ale justiției constituționale.