Microsoft: o istorie (pe scurt) a uneia dintre cele mai importante companii din industria tech.

Microsoft Build 2022 s-a desfășurat la finalul lunii trecute și a marcat al 12-lea an la rând de când gigantul tech organizează evenimentul dedicat dezvoltatorilor. Și chiar dacă nu sună la fel de grandios precum un Gamescom, E3 sau Computex, am avut parte de câteva prezentări spectaculoase în această perioadă. Spre exemplu anu’ trecut, când Microsoft ne-a făcut cunoștință cu Windows 11, un sistem de operare deja matur în acest moment.

Da, înțeleg că poate oamenii se așteptau fix din acest motiv la un anunț referitor la următorul mare update pentru sistemul de operare, dar iată că norocul n-a fost cu noi de data asta și nu am primit nicio informație interesantă referitoare la Windows 11. Nici despre Xbox nu s-a discutat, însă cred că producătorul american așteaptă un eveniment mai de gaming așa.

Ce-am primit în loc de astea? La prima vedere, nu mare lucru. Discuții despre inteligența artificială, despre un alt whateververs și ceva update-uri nu prea importante despre un redesign al OneNote și alte două chestii pe care le-am uitat deja. Știu c-ar fi ușor să zic că au dat un fail și evenimentul a fost organizat degeaba, însă nu aș avea dreptate. Dar pentru a înțelege mai bine de ce Microsoft nu este egal doar cu Windows și Xbox, trebuie să facem o călătorie în timp, pe vremea când o mică firmă înființată de Bill Gates și Paul Allen vindea un limbaj de programare de vreo 4KB pe o rolă de hârtie.

Eu sunt Marinake, iar misiunea mea este să vă fiu ghid în această călătorie. Nu voi intra în foarte multe detalii pentru că vreau s-o țin mai light, de context, dar sper că o să vă pot “educa” referitor la părintele sistemului de operare pe care probabil îl folosiți chiar în acest moment pe PC, laptop sau naiba știe ce Raspberry Pi tunat.

Începuturile ca și companie software

Vă spuneam mai devreme cum Bill Gates și Paul Allen au înființat o companie. Ei bine, asta se întâmpla prin 1972 și compania lor se numea Traf-o-Data. Și la ce nume avea, normal că nu a ținut, iar în 1975 cei doi au mai băgat o fisă și au pornit la drum cu o nouă firmă: Microsoft. Asta a dus la închiderea Traf-o-Data, spre fericirea tuturor celor implicați.

După ce au creat limbajul de programare BASIC și l-au comercializat sub forma unei benzi de hârtie pentru PC-urile vremii, cei de la Microsoft au fost remarcați de o companie destul de puternică prin acea perioadă: IBM. Iar de aici a început evoluția alertă a companiei care și-a triplat profiturile și a început să devină din ce în ce mai influentă în piața software.

Totul a început de la dorința de a crea un limbaj de programare simplu de folosit cu ajutorul unui PC vechi și a unei tastaturi. Asta a evoluat mai târziu în ideea de a crea Windows, iar versiunea 1.0 a prins viață destul de rapid. Dar nu era chiar un sistem de operare, ci mai de grabă o interfață grafică pentru MS-DOS. Dar câțiva ani mai târziu, ambiția lui Bill Gates a dus la apariția lui Windows 3.0. De acolo, compania a urcat pe noi culmi și a început să joace la un nivel mult mai mare. Și Windows a tot crescut, iar alături de el, Microsoft a devenit cea mai mare companie din domeniul tech și l-a făcut pe Bill Gates cel mai bogat om în viață.

Bine, până acolo au mai fost câteva suișuri și coborâșuri. După Windows 3.0, câteva lansări mai târziu am primit Windows 95, care suportă 256 de culori. În acel moment, Microsoft deja mai dezvoltase și o parte din suită Office, iar lumea a început să perceapă Windows-ul că pe o platforma numai bună pentru muncă pe calculator. Dar cum balansul în univers este important, la fiecare reușită serioasă, compania american venea cu un fail cel puțîn la fel de spectaculos. Iar primul cu impact ceva mai serios a fost Windows ME. Adesea alintat drept “mistake edition” pentru că, pe bună dreptate, totul era greșit la sistemul ăla.

Pentru a-și spală păcatele, cei de la Microsoft s-au apucat să dezvolte un nou sistem de operare. Și au luat-o de la zero, lăsând în urmă kernel-ul de pe vechiul WIndows 98, în favoarea kernel-ului Microsoft NȚ pe care-l găseam atunci doar în mediul business, sub capotă lui Windows 2000 Professional. Ce a rezultat, a rămas în istoria industriei tech sub numele de Windows XP.

Windows XP și controversele generate de activare

Chiar dacă Windows XP este alintat de mulți drept “cel mai bun sistem de operare din istorie”, acesta nu a fost lipsit de controversele sale. Iar cea mai mare, pe care o resimțim și astăzi, este introducerea activării. Până atunci nu prea știa lumea de chei de activare, că ai nevoie de activator dacă îți piratezi Windows-ul sau că dacă nu îl activezi, nu-ți poți folosi calculatorul.

Da’ acum și normal că toată situația a bubuit și lumea a luat-o razna; așa ceva nu se mai văzuse până atunci. Și cu toate astea, la apogeul său, Windows XP era instalat pe 85% din sisteme la nivel global. Dar partea interesantă este că 35% din numărul total de utilizatori nu procuraseră sistemul de operare prin căi legale. Ahoy mateloți!

Tot în perioada cu Windows XP, băieții de la Microsoft au mai lansat ceva. Când dai de succes și știi că ai o vacă de muls, începi să explorezi și alte direcții. Iar aventura i-a condus pe cei de la Microsoft în lumea consolelor de gaming și așa a luat naștere Xbox. Era mai puternic decât PlayStation 2, era și prima consolă care venea cu un port Enthernet și HDD intern și oferea ceva FOARTE IMPORTANT sub forma lui Xbox Live.

Ăsta a fost momentul în care Microsoft a fost compania care a aprins focul gaming-ului online. Da, lumea mai jucase până atunci în rețea, fără doar și poate. Dar nu și lumea de pe console, care erau încă destul de limitate din punct de vedere hardware. Iar mai târziu vă povestesc și unde a dus toată întâmplarea asta, dar mai aveți oleacă de răbdare. Trebuie să vă spun câte ceva și despre fail-ul de proporții care a urmat.

În dorința de evoluție continuă, oamenii de la Microsoft au vrut să dezvolte un sistem de operare și mai arătos decât Windows XP, cu funcționalități mai moderne, optimizat mai bine pentru calculatoarele noi ale vremii… ce să mai? Era următorul pas din evoluția speciei. Dar în loc să devină Făt-Frumosul familiei, s-a dovedit a fi rățușca cea urâtă… și plină de bug-uri, a naibii de instabilă. Ouch!

Și a bubuit atât de tare în fața celor de la Microsoft încât aceștia s-au găsit obligați să ofere tuturor celor care dețineau o licență de Windows Vista o metodă de downgrade, ori în cazul ăsta upgrade, la Windows XP. Și normal că lumea a profitat de asta, iar procentul utilizatorilor de Vista a picat în cap. Cu toate astea, spre finalul vieții și după multe operații, pardon… actualizări, părea că și-a mai revenit. Dar asta nu schimbă faptul că este poate cel mai mare fail al companiei. Iar asta înseamnă ceva! Nu știu ce, dar sună dramatic *shrug*

Un nou apogeu

După ce te frigi cu ciorbă, sufli și-n iaurt! Așa că după Vista și faima negativă a acestui sistem, Microsoft a scos din cuptor ceva ce avea să schimbe regulile jocului: Windows 7. Și s-a văzut că perioada era prielnică pentru companie, mai ales că Xbox 360 devenise cel mai puternic jucător din piața consolelor, fiind mai ieftin decât PlayStation, cu performanțe destul de bune și o componentă online net superioară.

Xbox Live a reprezentat o altă inovație, iar în momentul în care Microsoft a introdus abonamentul Xbox Live Gold, cutia Pandorei fusese deschisă. Până atunci, niciun jucător major nu a spus vreodată că vrea bani pentru a-ți oferi acces la gaming online. CURSE YOU MICROSOFT! Acum ai PlayStation Plus, Nintendo Switch Online, tot soiul de abonamente la platforme de gaming sau la magazine care comercializează chei de activare pentru acestea. Dar printre toate buruienile, mai răsare câte o floare ca GeForce Now, Humble Bundle și Xbox Game Pass. Deeeci, scuze Microsoft; mersi!

Sezonul fail-urilor

Dă Dumnezeu, da’ mai și ia. În cazul celor de la Microsoft, asta este o regulă universal valabilă. Și după Windows 7 și Xbox 360, am primit Windows 8 (ugh) și Xbox One (facepalm). Da, da, știu că Microsoft a lansat și un Windows 8.1 care măcar avea buton de Start și că într-un final și-a lăsat clienții să își vândă second-hand jocurile de Xbox One, dar nu ar fi trebuit să fie nevoie de soluțiile astea de la bun început.

Windows 8 era o idee bună, fiind un sistem de operare pentru tablete și laptopuri cu touchscreen; chiar și telefoane. Dar Microsoft a trecut cu vederea un mic amănunt. Majoritatea utilizatorilor săi erau “fosile” îndrăgostite de mouse și tastatură. Și pe ăștia nu-i convingi nici azi să le lase în pace. Vinovat, vinovat! Și când ăstora le dai Live Tiles și faci totul inutil de complicat, nu or să te ia în brațe de fericire. Or să-și ia jucăriile și-or să plece unde știu că e bine, adică înapoi la 7. Al doilea downgrade în istoria recentă a companiei. Ups!

Și cum o belea nu vine singură, Xbox One a vrut să fie mai mult decât o consolă. Dar când o consolă încearcă asta, nu prea mai e o consola, ci are aspirații de PC. Iar Microsoft cam avea Windows pe atunci, iar Xbox One era o consolă proastă și plină de sisteme DRM idioate care împiedicau clienții să facă ce vor cu bunul lor, adică discurile cu jocuri. Astea se activau pe cont și nu puteau fi vândute pe piața second-hand sau date la schimb. Păi e frumos?!

Desigur, s-a schimbat schimbătura și la scurt timp, Microsoft a băgat în marșalier și s-a prefăcut că nimic nu s-a întâmplat. Și petrecere pe Okazii se făcu! Și din scrumul ăstora două a apărut Windows 10. După șocul prin care au trecut cu Windows 8 și primele telefoane Lumia (despre care nu mă obosesc să discut), publicul era puțin reticent vis-a-vis de companie și noul său sistem de operare.

Windows 10 a pășit sfios pe scenă

Windows 10 și-a început viața destul de subestimat. Fanii lui Windows 7 deveniseră între timp puriști și au luat apărarea sistemului de operare până prin 2019-2020 când au fost circa forțați să renunțe la el, atunci când a fost declarat End of Life. Și așa, tronul a fost moștenit de Windows 10. Chiar dacă începutul de carieră al acestui sistem de operare a fost dificil, cu mai multe coborâșuri decât suișuri, a evoluat frumos. Asta a coincis și cu momentul în care Microsoft s-a decis că e timpul să spargă bariera dintre consolă și PC și a început să porteze jocuri exclusive pe Microsoft Store, pe Windows 10. Bine, și ceva mai târziu pe Steam.

Ăsta este fix momentul în care Microsoft a schimbat istoria gaming-ului… iarăși. Motivul pentru care acum jucăm God of War la rezoluție 16K cu 550FPS pe PC-urile nostre de puriști cu cinșpe plăci video și monitoare de gaming de la ROG.

Lăsăm gluma la o parte și ajungem la momentul în care Microsoft a înțeles că nu mai este doar o companie de software, ci și una de gaming. Și bum, au început investițiile! Un moment foarte important a venit în 2021, când gigantul tech a cumpărat ZeniMax Media. Adică Bethesda și băieții, alături de întregul catalog de jocuri. Știți voi: DOOM, Fallout, Prey, Dishonored, etc. Și presupun că până acum știe toată lumea ce s-a întâmplat la început de 2022.

Indicii? 68,9 miliarde de dolari, niște World of Warcraft și niște Call of Duty… care acum aparțin celor de la Microsoft care au cumpărat Activision Blizzard. Da, da, nu au rotunjit până la 69 ca să fie ha-ha-ul complet, dar cu gura căscată tot am rămas la auzirea veștii. Și ce mai nebunie a provocat, întrucât a dus la alte mutări foarte importante în piața jocurilor video și a mai marcat un moment istoric. Un moment în care marile companii de media au înțeles că gamingul este de viitor și valorează MULT!

Viitorul Microsoft miroase A(I) norișori

Ah da, și-au mai lansat și Windows 11, sistem pe care l-au prezentat la Microsoft Build 2021 și pe care abia așteptam să-l văd în straie noi, odată ce auzeam vești despre primul mare Upgrade Pack în cadrul Build 2022. Dar iată că n-a fost să fie, iar Microsoft pare că a luat puțin o pauză de la joacă ca să se ocupe de niște proiecte mai apropiate de rădăcinile companiei.

Conferința Microsoft Build 2022 a avut în centrul atenției informații despre platforma de inteligență artificială Azure, un soi de metaverse, niște multe îmbunătățiri în domeniul cloud computing și… un update pentru OneNote. Bă, arată bine, na… cred. Nu știu, nu-mi pasă.

De ce-ar trebui să ne pese este însă prima parte, aia cu inteligența artificială și investițiile în domeniul cloud. O să-ncep cu sfârșitul pentru că pot și o să vorbesc despre unul dintre cele mai tari proiecte în cloud pe care le-am văzut vreodată: NVIDIA GeForce Now. Și dacă asta nu e dovada vie că viitorul nostru este cu capu-n nori, atunci nu știu care este mai bună. Ah, ah, de fapt cred că știu: Dev Box de la Microsoft. Da, e cool că te poți juca remote pe un PC foarte puternic, dar mi se pare ceva mai impresionant că poți accesa un workstation virtual pentru dezvoltare de aplicații și muncă, care în mod normal cam necesită un PC foarte puternic, care este greu de procurat, consumă mult și cel mai important, e al naibii de scump în anumite cazuri.

Și cu interesul pe care Microsoft îl arată vis-a-vis de chestia asta, ar putea exploda la fel ca și multe alte proiecte extra-curriculare ale companiei și să fie “the next big thing” iar semnele sunt deja acolo. Cloud-ul va deveni un ceva mult mai important în anii următori. Cât despre inteligența artificială, ei bine asta e o dragoste mai veche a companiei. O mai țineți minte pe Cortana? Și pe mine mă enerva, acu’ mai apare și-n serial alături de Master Chief, dar mai important de atât, bazele pe care Microsoft le-a pus prin explorarea acestui sistem AI au înflorit, s-au îndepărtat de rădăcini și au devenit parte a proiectului Azure. Aici n-aș putea intra în detalii pentru că nu am cunoștințele necesare, dar este cu siguranță ceva ce merită urmărit în viitor.

Poate nu e mare lucru în acest moment, dar nu cred că va dura prea mult până când acesta va deveni ceva mai mare și mai important. Și cine știe? Poate ajungem să trăim intr-o lume real-o-virtuală cu ajutorul lui Holo Lens. Sau paote o să fie doar un alt fail… Mamă, asta da plimbare! Și cu asta am încheiat încă un material care mi-a pus mintea la contribuție și m-a ajutat să mai învăț ceva nou despre una dintre cele mai importante companii din industria asta, atât de dragă mie.