Ziua Imnului Național, sărbătorită și la Vaslui

 

254707maxim

Sărbătorită anual începând din 1988, ca urmare a unei hotărâri a Senatului României, Ziua Imnului Național a fost marcată în cadru festiv și la Vaslui. Ieri, autoritățile județului au fost prezente, la ora 11, în Sala “Ștefan cel Mare” a Consiliului Județean (CJ) Vaslui, pentru a arăta că nu au uitat că sunt, înainte de toate, români.

La eveniment au luat cuvântul subprefectul județului, Mircea Gologan, vicepreședintele Consiliului Județean Vaslui, Corneliu Bichineț și profesorul Dan Ravaru. Audiența a fost formată, în mare parte, din funcționarii instituțiilor care-și au sediul în clădirea Palatului Adminitrativ.

Manifestarea a debutat cu un discurs scurt al subprefectului județului, care a considerat că “această zi ne face să ne amintim cât suntem de uniți” și că “intonarea imnului național denotă respectul pentru cei care au luptat pentru noi, pentru țară”.

O scurtă cuvântare a ținut și Corneliu Bichineț, vicepreședintele CJ Vaslui, care a spus: “Această zi trebuie să fie un moment de bucurie națională și locală. Fiecare trebuie să se axeze pe importanța imnului și a evenimentului în sine, nu pe propria persoană sau alte probleme ale județului sau țării”.

Un discurs mai elaborat a avut profesorul Dan Răvaru, o constantă a culturii județului, care a povestit întreaga istorie a Imnului Național. Totodată, s-a arătat nemulțumit de faptul că simbolurile naționale au ajuns bătaia de joc a multora în ultima perioadă. Așa se face că imnul național a fost pus pe ritmuri de rock sau manele, a apărut lenjeria intimă cu culorile naționale, iar cuvinte ca “patrotism” sau “naționalism” au fost luate în râs.

Evenimentul s-a încheiat cu un moment suprem, acela al intonării Imnului Național- Deșteaptă-te Române.

De la constituirea statului român modern, s-au succedat mai multe imnuri de stat ilustrând regimul politic în timpul căruia au fost concepute și intonate. Acestea au fost “Marșul triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor”, “Trăiască Regele”, “Zdrobite cătușe”, “Te slăvim, Românie”, “Trei culori cunosc pe lume” și “Deșteaptă-te române”.

Imnul “Deșteaptă-te române” a devenit imn național prin Legea nr. 99 din 1998, fiind cântat pentru prima dată pe 29 iulie 1948, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. De atunci, a fost intonat în toate momentele importante și cruciale din istoria țării, precum Războiul de Independență, Primul Război Mondial și Al Doilea Război Mondial. Însă, după instaurarea dictaturii comuniste, intonarea imnului și a altor cântece patriotice a fost interzisă timp de aproape jumătate de secol, fiind pedepsită cu ani grei de închisoare.

Imnul a fost ales, după decembrie 1989, ca Imn Național al României și a fost consacrat prin Constituția din 1991. Versurile acestuia au la bază poemul “Un răsunet” al poetului Andrei Mureșanu, iar muzica se crede că ar aparține lui Anton Pann.

Conform Constituției României, Imnul Național este considerat simbol național, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului.

Vezi si

Aproape 60% dintre cetățeni declară că vor vota în mod sigur la alegerile din 9 iunie

Alianța PSD-PNL este creditată cu 46,6% din intențiile de vot la alegerile europarlamentare, AUR cu …